Blog

Comunicat de presa: Raftul de Arhitectura

Conferintele Eruditio a lansat o competitie cu premii de 5000 de euro si a oferit arhitecturii o locatie ultra-centrala, prin Raftul de Arhitectura, gazduit de librariile Carturesti

Conferintele Eruditio a lansat concursul national “Premiile Eruditio pentru arhitectura” adresat atat jurnalistilor cat si freelancerilor, arhitectilor si studentilor la arhitectura, bloggerilor, pasionatilor de arhitectura care publica materiale scrise si audio-video in spatiul public. Premiile totalizeaza 5.000 de euro.

Raftul de Arhitectura “Conferintele Eruditio” propune celor interesati sa participe la concurs, si nu numai, o documentatie valoroasa in domeniu. Incepand cu 13 august a.c. librariile Carturesti gazduiesc Raftul de Arhitectura, o selectie de carti valoroase de profil.

Introducerea arhitecturii intre subiectele ce tin de cultura generala este un serviciu pe care ni-l facem noua insine. Nu doar pentru ca ne vom cunoaste mai bine radacinile – istoria si valorile epocilor trecute, dar si pentru ca vom dori sa ne implicam in dezvoltarea tesutului urban si a spatiilor in care traim, pentru ca vom sti sa evaluam mai corect consecintele actului arhitectural pentru urbe si pentru fiecare dintre noi. Citind astazi despre arhitectura avem sansa sa ne influentam calitatea vietii de maine.

Detalii si regulament pe https://www.conferinteleeruditio.ro, inspiratie pe Raftul de Arhitectura.

Comunicat de presa: La ce bun sa vorbim despre arhitectura, o piata de doar 225 milioane de euro? A doua editie a Conferintelor Eruditio

Cu un anumit tip de arhitectura suntem datori cu totii. Arhitectura interioara, formata din credintele, principiile si valorile care ne definesc, arhitectura viitorului nostru, arhitectura relatiilor sau, mai aproape de termenul consacrat, arhitectura casei in care dorim sa locuim. La ce bun sa vorbim despre arhitectura daca nu avem intentia sa cladim o casa in viitorul apropiat? Daca nu sta in puterea noastra sa refacem peisajul urban in care traim? Poate pentru ca sanatatea noastra ca oameni si ca natiune este influentata mai mult decat am putea crede de serviciile de arhitectura. Sau pentru ca insasi puterea de cumparare, un alt criteriu important al calitatii vietii noastre, alaturi de locuire, poate fi influentata de calitatea arhitecturii si de sanatatea tesutului urban in care traim. Un exemplu extrem il reprezinta Londra, un oras care este vizitat anual de un numar aproape dublu de turisti fata de populatia Romaniei(!). Din aceasta perspectiva poate nu este de mirare ca doar veniturile din turism ale acestui oras echivalau cu 10% din intregul produs intern brut al Romaniei in anul 2015. Iar in Londra, principala atractie turistica o reprezinta arhitectura, pusa in valoare, e adevarat, de o infrastructura turistica extrem de judicios gandita si magistral de bine implementata si de o politica draconica de conservare a parcurilor si cladirilor. De veniturile mai mari din turism s-ar putea bucura hotelurile romanesti, restaurantele, cluburile de noapte, muzeele, artizanii, fabricantii de cadouri de tot felul, producatorii din industria alimentara samd. Am avea de castigat, mai mult si mai bine, cu totii.

Valoarea pe care o acordam arhitecturii in modul in care percepem in general valoarea, fiecare dintre noi, a fost subiectul principal al celei de-a doua editii a Conferintelor Eruditio dedicate arhitecturii. Arhitecti, urbanisti, evaluatori, oameni de cultura, cadre didactice, reprezentantii unor ONG, studenti, jurnalisti, oameni de comunicare si publicitate, reprezentanti ai Primariei Capitalei si un public care a depasit deja 2000 de persoane, au fost interesati sa afle de ce si cum ne influenteaza arhitectura pe fiecare dintre noi. Inregistrarile discutiilor conferintei se gasesc pe pagina de facebook www.facebook.com/conferinteleeruditio/. Cei interesati pot urmari astfel, oricand, dialogul care s-a purtat intre cei prezenti. De asemenea, la acest link https://www.youtube.com/watch?v=baXKky181dg&t=1s poate fi vizionat un clip de prezentare a ediiei de anul acesta.

Cu aceasta ocazie, viceprimarul municipiului Bucuresti, doamna arhitect Tomnita Florescu, a prezentat in premiera, cel mai mare proiect de arhitectura urbana dezvoltat de o administratie locala dupa anul 1989.

“Imi face mare placere sa prezint in premiera un proiect generos, un proiect foarte amplu. Este vorba despre un areal cu mari semnificatii istorice si cu o bogatie dendrologica deosebita. E un proiect care demareaza si speram ca in cativa ani, poate zece, sa fie totul gata. Incercam sa cuprindem intr-un traseu muzeistic toate aceste puncte de interes (n.n. 11 obiective adiacente) din jurul Parcului Carol cu intentia ca Parcul Carol sa devina un pol cultural. Este in lucru un PUZ cu un studiu istoric foarte serios. Inclusiv un studiu din punct de vedere dendrologic. In jurul parcului exista niste cladiri de patrimoniu care ar trebui recuperate si redate circuitului cultural. Reconversia cladirilor industriale este de obicei sarcina municipalitatilor”, apreciaza Tomnita Florescu.

Fantana cu zodiac, Muzeul Dimitrie Leonida, Uzina Electrica Filaret, Castelul Vlad Tepes, mausoleul, ansamblul Observatorului Institutului Astronomic, Arenele Romane, Halele Carol – Uzinele Wolf, Biserica Cutitul de Argint, insula, Gara Filaret, dar si monumente care au existat sau mai exista si astazi pe teritoriul parcului vor face parte din acest proiect cultural gigantic, cu implicatii semnificative in cresterea calitatii vietii bucurestenilor, dar si cu functie de catalizator al interesului turistilor atrasi de Capitala.

Marile proiecte ale municipalitatilor si finantarile europene ar reprezenta o gura de oxigen binevenita pentru o piata aflata cu mult in urma pietelor de servicii de arhitectura din statele europene. Piata romaneasca a serviciilor de gen se bazeaza in majoritate, cel putin ca numar de proiecte, pe proiecte de arhitectura mici, individuale. Un studiu integrat al Comisiei Europene, realizat in anul 2008, arata ca cele aproximativ 2000 de firme care ofereau servicii de proiectare in arhitectura realizau 378,4 milioane de euro. Prin comparatie, cele peste 31.000 de companii din Germania, realizau in plina criza economica 7,3 miliarde de euro, iar in Marea Britanie cele aproape 9.500 de firme de arhitectura realizau lucrari de 7 miliarde de euro, potrivit datelor puse la dispozitie de Institutul National pentru Cercetare si Formare Culturala (INCFC). Privita in evolutie, piata serviciilor de arhitectura este una puternic faramitata. Un studiu al INCFC arata ca intre 2011 si 2015 – ultimul an pentru care exista date agregate incluse in studiu, numarul birourilor individuale de arhitectura si al companiilor de profil s-a dublat, ajungand la 4.127 de firme, insa atat cifra de afaceri cumulata – aproximativ 225 milioane euro, cat si profitul – aproximativ 35 milioane de euro sunt in scadere fata de 2008. In perioada 2011-2015 productivitatea a crescut de la 23 de mii de euro la 26 de mii de euro pe angajat, in conditiile in care numarul arhitectilor activi s-a diminuat cu aproape 10%, pana la un total de 7.922 de specialisti in 2015.

Arh. Serban Tiganas, Presedintele OAR
De la stanga: Sorin Petre, Vice-Presedinte ANEVAR, Serban Tiganas, Presedintele OAR, Arh. Tomnita Florescu, Viceprimarul Bucurestiului si Conf. Dr. Arh. Cerasella Craciun. Moderator: Mirela Matyas, Director Blue Masters Marketing, organizatorul conferintei
De la stanga – Arh. Dorin Stefan, Arh. Andrei Barbu Mulescu – Forum ART, Lucian Sandu-Milea, fondator Carol 53, Noaptea Caselor si Mirela Matyas, organizatorul evenimentului. Foto: Razvan Hatea
Anda Becut Marinescu, Directorul Directiei Cercetare al INCFC Foto: Razvan Hatea
De la stanga – Cristian Kit Paul – Brandient, Anda Becut Marinescu – Director Directia Cercetare INCFC, Lucian Georgescu, fondator al agentiei GAV si Cinepub.ro Foto: Razvan Hatea
De la stanga; Sorin Petre, Vice-Presedinte ANEVAR, Serban Tiganas, Presedintele OAR, Arh. Tomnita Florescu, Viceprimarul Bucurestiului si Conf. Dr. Arh. Cerasella Craciun Foto: Razvan Hatea

“Dincolo de datele statistice, arhitectura, din punct de vedere antropologic, sociologic, inseamna mult mai mult. Inseamna idei sociale, inseamna simboluri culturale, inseamna de asemenea reactii emotionale. Cladirile sunt o expresie a memoriei colective si a comunitatii, evidentiaza principalele curente ideologice, dau un semn despre nivelul tehnologic al unei societati, dar si despre gradul de dezvoltare economica. Sociologi si antropologi de marca afirma ca arhitectura este o forma de distinctie sociala sau o forma de exprimare a prestigiului”, a precizat conf. dr. Anda Becut Marinescu, director al directiei de cercetare a INCFC.

Arhitectura si-a gasit deja locul in cadrul sectoarelor culturale si creative (SCC). La nivelul Uniunii Europene ea este considerata ca fiind unul dintre cele opt sectoare “ale caror activitati sunt bazate pe valori culturale si/sau expresii artistice” alaturi de patrimoniul cultural, arhive, biblioteci, carti si presa, arte vizuale, artele spectacolului, audiovizual si multimedia. Decizia specialistilor Eurostat care au creat metodologia dupa care s-a hotarat apartenenta sau nu la SCC a unuia sau altuia dintre domeniile analizate s-a bazat pe functiile pe care le are arhitectura, care sunt deopotriva practice, estetice, etice, dar si sociale si economice. Locuim in casele proiectate de arhitecti, ne tratam in spitalele proiectate de acestia, invatam in scolile gandite de arhitecti, producem bunuri si oferim servicii din cladiri industriale sau birouri care au fost la un moment dat idei pe o planseta de arhitect. Insa dincolo de intrebuintarea directa, cladirile pot fi privite ca o investitie sau ca un bun tranzactionabil. Mai mult, cladirile cu semnificatie istorica, cladirile monument de arhitectura, opere ale unor arhitecti celebri, imprumuta valente de patrimoniu national cultural si pot atrage prin valoarea lor venituri suplimentare semnificative din turism, cu un impact care se propaga in toate celelalte segmente economice. Ele capata de asemenea valente de zestre nationala, de legatura cu radacinile noastre ca neam, facand totodata parte din mostenirea pe care o lasam generatiilor viitoare. Nu este de mirare ca atunci cand incercam sa evaluam valoarea unei cladiri perspectivele sunt multiple. Suntem interesati de valoarea sentimentala, de cea estetica, de valoarea practica, functionala, de valoarea arhitecturala, de valoarea pe care o are pentru comunitate sau pentru societate ori pur si simplu de valoarea financiara a cladirii privite ca un bun tranzactionabil.

“Ce este evaluarea? O anticipare a valorii. Cum se face evaluarea? Exista trei abordari principale in evaluare: prin piata – prin comparatie cu preturile tranzactiilor cu bunuri similare, prin venit -analizand masura in care bunul respectiv poate aduce beneficii viitoare la randamentele investitionale scontate – si abordarea prin cost – care demonstreaza motivele pentru care merita cumparata o proprietate in loc sa fie construita una noua, similara”, precizeaza Sorin Petre, prim-vicepresendinte al Asociatiei Nationale a Evaluatorilor Autorizati din Romania (ANEVAR).

Valoarea muncii unui arhitect se limiteaza la valoarea obiectului realizat? O teorie de ordin recent, care vorbeste despre sanatatea sau patologia tesutului urban pune totul intr-un context mult mai larg, care explica stresul si disconfortul sau, dimpotriva, starea de bine si sentimentul de satisfactie, pe care le manifesta oamenii care traiesc in aglomerarile urbane. “S-a vorbit despre importanta arhitecturii ca obiect. Important insa e contextul arhitectural. De ce? Pentru ca puterea, valoarea, poate chiar si din punct de vedere al evaluarii, este inzecit formata prin anumite elemente care aduc plusvaloare in ceea ce inseamna sanatate urbana sau patologie urbana. Practic este vorba despre peisaj, care imprima foarte multa valoare arhitecturii si care se bazeaza pe Gennius loci (n.n. memoria locului), arhetip, icon si pe o valoare care este determinanta pentru ceea ce inseamna trecut pentru viitor”, afirma dr. arh. Cerasella Craciun, conferentiar in cadrul Facultatii de Arhitectura si Urbanism din Bucuresti.

Arhitectura este privita in sens mai larg, ca stiinta a organizarii spatiului. Gradul in care arhitectura si peisajul stimuleaza evolutia localitatilor in acord cu potentialul lor si cu dorinta locuitorilor acestora intervine in starea de sanatate si in calitatea vietii locuitorilor, dar actioneaza si ca o frana sau un stimulator al activitatii economice al comunitatii deservite. Peisajul trebuie sa fie in armonie cu interesul general cultural, ecologic, de mediu si social, trebuie sa constituie o resursa favorabila activitatii economice, contribuind la bunastarea umana si la construirea identitatii locale, nationale si europene. Peisajul joaca rolul unei scene comunitare, care permite relationarea dintre oameni, experiente senzoriale, spatiu de testare a noilor idei si tehnologii.

In functie de calitatea ei, arhitectura poate ridica probleme sau gasi solutii la schimbarile majore prin care trece omenirea. Felul in care este privita aceasta profesie de catre arhitectii insisi este in continua evolutie.

“Se vorbeste despre valoare, care este o chestiune de perceptie. Ceea ce v-as propune sa retinem este ca tendinta evidenta, discutata, propusa, este de a trece de la elementele masurabile, doar, de la elementele discutabile, doar, la intelegerea in complexitate a interactiunii dintre ele. De a trece de la obiectiv la complex, de la criterii distincte la holistica, de la performanta la valoare adaugata. Cand vine vorba despre conservare si protectie, se pune problema trecerii de la protectie la stimulare si de la conservare la valorificare”, a conchis Serban Tiganas, presedintele Ordinului Arhtectilor din Romania.

Insasi profesia de arhitect este supusa provocarii de a se reinnoi.

“Am inceput o discutie legata de un nou rol al arhitectului. Acest lucru il discutam in cadrul unui proiect editorial care isi propune sa proiecteze noul profil al arhitectului. Si pentru a face acest lucru, printr-o serie de conferinte care au demarat anul trecut in Bucuresti, dar care au continuat in mai multe state europene, au fost intervievati peste 100 dintre cei mai cunoscuti arhitecti. Putem sa punem toate aceste lucruri intre copertile unei carti si sa invatam unii de la altii”, a adaugat Serban Tiganas.

Dincolo de valoarea directa a constructiilor – functionala, estetica, financiara – arhitectura de calitate si urbanismul au implicatii multiple in calitea vietii oamenilor, plecand de la starea de sanatate a populatiei si cresterea veniturilor intr-o serie intreaga de industrii ale economiei nationale, in asigurarea unui cadru propice dezvoltarii comunitatilor, pana la conservarea identitatii neamului prin transmiterea unor valori catre generatiile viitoare. Opinia publica poate si trebuie sa isi exercite rolul sau in ajustarea cadrului legislativ al acestui domeniu, alaturi de arhitecti. Este rolul arhitectilor sa transmita dincolo de granitele profesiei lor care sunt neajunsurile legislative ale caror efecte se vad cu ochiul liber mergand pe strazile oraselor noastre.

“De obicei, situatia existenta la nivel institutional este un reflex al cunoasterii, intelegerii si valorizarii in plan mediu in societate. Toate aceste lucruri sunt reflexul a cat cunoastem si intelegem noi despre arhitectura, in cazul de fata. Schimbarile pe care ni le dorim nu se pot realiza in absenta informatiilor oferite publicului larg”, afirma Mirela Matyas, director general al Blue Masters Marketing, organizatorul Conferintelor Eruditio.

Arhitectura merita asadar atentia si grija noastra a tuturor. Din acest motiv, cu ocazia acestei conferinte a fost lansat concursul “Premiile Eruditio pentru comunicare in arhitectura”, sub patronajul Ordinului Arhitectilor din Romania (OAR), a Uniunii Arhitectilor din Romania (UAR), cu sustinerea companiei QFort. Concursul se adreseaza jurnalistilor si profesionistilor in arhitectura care comunica public prin intermediul unor canale media, dar si freelencerilor si pasionatilor domeniului. Castigatorii celor doua categorii supuse jurizarii, “presa” scrisa respectiv „presa” audio-video, isi pot atribui marele premiu, in valoare de 2000 de euro, si o mentiune, in valoare de 500 de euro, pentru fiecare categorie.

Juriul va fi format din personalitatile si specialistii invitati sa vorbeasca audientei la aceasta editie, din reprezentanti ai organizatiilor partenere si ai sponsorilor. 40% in scorul final se va obtine ca urmare a votul publicului.

Regulamentul de concurs si formularul de inscriere se vor gasi pe site-ul www.conferinteleeruditio.ro. Materialele inscrise in concurs vor fi publicate pe site-ul www.conferinteleeruditio.ro si putea fi votate de catre public. Anuntarea castigatorilor se va realiza in cadrul urmatoarei editii a conferintei, in luna iunie a anului urmator.

Partenerii evenimentului sunt brandurile QFort, Illy, 1000 de chipuri, Carturesti, Delaco, SanaGot, iar partenerii institutionali sunt Ordinul Arhitectilor din Romania (OAR), Uniunea Arhitectilor din Romania (UAR), Asociatia Nationala a Evaluatorilor Autorizati din Romania (ANEVAR), Institutul National pentru Cercetare si Formare Culturala (INCFC), Primaria Capitalei si ARCUB.

Pentru mai multe detalii va rugam sa nu ezitati sa va adresati colegei noastre Nicoleta Puiu, la oricare dintre coordonatele urmatoare: telefon:0766.917.688, e-mail: nicoleta@bluemasters.ro.

O zi buna!

Echipa Conferintele Eruditio

Comunicat de presa: Primul concurs independent de comunicare in arhitectura se va lansa in cadrul celei de-a doua editii a Conferintelor Eruditio “Valoarea arhitecturii in arhitectura valorii”

A doua editie a Conferintelor Eruditio dedicate arhitecturii va avea loc pe 5 iunie 2018, incepand de la ora 15:00, la ARCUB Gabroveni. Membrii Ordinului Arhitectilor din Romania (OAR), ai Uniunii Arhitectilor din Romania (UAR), ai Asociatiei Nationale a Evaluatorilor Autorizati din Romania (ANEVAR), studentii la arhitectura si reprezentantii mass-media isi pot rezerva participarea gratuita la eveniment inscriindu-se la office@bluemasters.ro.

Conferinta “Valoarea arhitecturii in arhitectura valorii” isi propune sa analizeze factorii care influenteaza perceptia publica cu privire la valoarea arhitecturii si impactul serviciilor de arhitectura in cresterea calitatii vietii si in dezvoltarea economiei nationale. 13 speakeri, in 3 paneluri, folosind 4 studii de caz, vor oferi raspunsuri concrete, transante, in cadrul dialogului inedit propus de organizatori cu specialisti din domeniul arhitecturii, experti evaluatori, reputati oameni de marketing si comunicare sau reprezentantii unor institutii de cultura si ONG-uri, parteneri valorosi ai arhitectilor si ambasadori ai domeniului arhitecturii.

In cadrul acestui eveniment se va lansa concursul “Premiile Eruditio pentru comunicare in arhitectura”, sub patronajul Ordinului Arhitectilor din Romania (OAR), a Uniunii Arhitectilor din Romania (UAR), cu sustinerea companiei QFort. Concursul se adreseaza atat jurnalistilor care sunt angajati ai unei institutii media, cat si freelancerilor, bloggerilor sau studentilor la arhitectura si arhitectilor care au publicat articole sau materiale audio-video care comunica in spatiul public prin intermediul unor canale media. Castigatorii celor doua categorii supuse jurizarii, presa scrisa respectiv presa audio-video, isi pot atribui marele premiu, in valoare de 2000 de euro, si o mentiune, in valoare de 500 de euro, pentru fiecare categorie.

Juriul va fi format din personalitatile si specialistii invitati sa vorbeasca audientei, din reprezentanti ai organizatiilor partenere si ai sponsorilor. 40% din scorul final se va obtine ca urmare a votului publicului.

Pentru a afla mai multe detalii despre tematica si conditiile inscrierii in concurs va invitam sa participati la conferinta.

Evenimentul se va incheia cu o degustare de vinuri de la Crama 1000 de Chipuri wine bar si catering deluxe inclus asigurat deSanaGout.

Partenerii evenimentului sunt brandurile QFort, Illy, 1000 de Chipuri, Carturesti, Delaco, SanaGout, iar partenerii institutionali sunt Ordinul Arhitectilor din Romania (OAR), Uniunea Arhitectilor din Romania (UAR), Asociatia Nationala a Evaluatorilor Autorizati din Romania (ANEVAR), Institutul National pentru Cercetare si Formare Culturala (INCFC), Primaria Capitalei si ARCUB.

Va rugam gasiti toate detaliile despre eveniment, precum si conditiile de participare pe www.conferinteleeruditio.ro. Membrii OAR, UAR, ANEVAR, studentii la arhitectura si reprezentantii mass-media isi pot rezerva participarea gratuita la eveniment inscriindu-se la newsletter-ul de pe site-ul www.conferinteleeruditio.ro sau la adresa de e-mail office@bluemasters.ro.

 

Va asteptam si va uram succes!

Echipa Conferintele Eruditio

Tagged

S.O.S. Culele Romaniei

Vizitand Amsterdamul, Londra sau alte capitale europene occidentale, te poti opri in fata cate unei case vechi, pe care poti sa citesti “Casa ridicata in anul 1600”. Pentru un roman, intalnirea cu o astfel de cladire, altfel dichisita, ingrijita, proaspat vopsita, aduce cu sine un moment de blocaj interior. “1600 era anul Unirii Principatelor Romane sub Mihai Viteazul”, te gandesti, si-ti pui automat intrebarea daca exista vreo cladire din Romania care ar putea purta o astfel de emblema. Rasufli usurat cand iti amintesti de biserici si te intristezi la gandul ca nu este posibil sa mai fi ramas in picioare vreo casa de pe vremea aceea. Iti vin apoi in minte lectiile de istorie din scoala, in care ai invatat ca Tarile Romane au tinut piept ostilor otomane, la poarta Europei, impiedicandu-le sa o cotropeasca. Pretul platit este imens: noi am fost ocupati sa ne luptam pentru supravietuire, in timp ce vesticii au avut relaxarea necesara sa construiasca bijuterii de arhitectura pe care le-au conservat peste veacuri.

Adevarul este sensibil diferit si, din pacate, nu multi dintre noi il cunoastem. O campanie a Filialei Euroregionale Sud-Vest Oltenia a Uniunii Arhitectilor din Romania (UAR) aduce in atentia opiniei publice si a autoritatilor faptul ca in Romania inca mai exista case de pe la 1600. Si ca aceste relicve istorice cu puteri evocatoare si valoare de monumente de arhitectura – unele dintre ele -, mai pot fi inca salvate. Conferintele Eruditio sprijina manifestul cultural “S.O.S Culele Romaniei”, lansat de Filiala Euroregionala Sud-Vest Oltenia a UAR din dorinta de a salva si a reda circuitului turistic aceste constructii care, alaturi de biserici, sunt cele mai vechi constructii pe pamant romanesc.

Adresele la care gasiti informatii complete despre aceasta campanie de salvare a unei parti a patrimoniului arhitectural romanesc cu radacini puternice in istoria neamului, si la care puteti semna petitia online de senzibilizare a autoritatilor cu privire la aceste valori inestimabile sunt:

UAR Oltenia sau petitieonline.net.

Exista 32 de cule care se afla astazi intr-o stare avansata de degradare, propuse a fi restaurate. Aceste cladiri au fost ridicate intre anii 1600 si 1850. Patru dintre ele sunt in stadiu de ruine.

Culele au fost la origini cladiri semifortificate, turnuri de observatie si aparare, aparute din necesitatea boierilor instariti, de la sud de Carpati, de a se apara impotriva pradatorilor turci, intr-o vreme in care relatiile de vasalitate dintre Tara Romaneasca si Imperiul Otoman aduceau cu sine, pe langa plata birurilor, si interdictia de a construi cetati sau biserici fortificate. Ele se intalnesc cu precadere in Balcani, unde se presupune ca isi au originea, dar si in state vestice precum Italia, Franta sau Spania. In timp, culele au dobandit functiuni noi. In secolul XVIII-lea, acestea erau locuinte boieresti fortificate, raspandite in Oltenia si Muntenia, cu doua sau mai multe caturi. Parterul inalt, masiv, luminat prin deschideri foarte inguste, ce slujea ca pivnita si care gazduia scara interioara ce ducea la catul de sus, unde era locuinta propriu-zisa, dar si fantana sapata adesea direct in beciul casei, permiteau rezidentilor sa reziste unui eventual asediu. Intocmai cetatilor medievale, vechile cule aveau iesiri tainice, prin tuneluri.

Specific culelor este planul patrat, sau aproape patrat, decorul exterior fiind reprezentat de panouri dreptunghiulare si invelitoare de sita (n.n. panouri de lemn asemanatoare cu sindrila, dar mai scurte, folosite pentru acoperirea caselor). Culele oltenesti aveau cerdac, pe toata fatada catului superior, cu arcade trilobate, sprijinite pe coloane cilindrice, scurte si groase, de zid, de unde se putea supraveghea toata gospodaria. Acest cerdac a aparut si s-a dezvoltat sub influenta prispei taranesti si a arhitecturii brancovenesti, specifice acelor vremuri. Culele din vestul Munteniei nu au cerdac, iar parterul este izolat.

Culele de refugiu, de aparare si de construire temporara s-au construit intre anii 1516 si 1806, culele de veghe, de semnalizare si alarma, s-au construit intre 1800 si 1850, iar culele de locuinta cu caracter de permanenta, care indeplineau si functiunile de semnalizare si aparare s-au construit intre anii 1850-1900. Abia in anul 1878, in urma castigarii razboiului de independenta ruso-turc, Romania avea sa isi castige independenta fata de imperiul otoman, iar tara avea sa continuie drumul spre modernizare initiat de Alexandru Ioan Cuza si “pavat” de Carol I prin masurile radicale de modernizare a tarii si de dezvoltare economica pe care le-a impus.

Restaurarea si punerea in valoare a culelor reprezinta inainte de toate un act patriotic, de recuperare a istoriei neamului si de conservare a tezaurului arhitectonic pentru generatiile urmatoare. Introducerea lor in circuitul turistic, ca facilitati de cazare, servicii sau ca muzee, ar putea aduce totodata o regenerare economica a zonei, prin dezvoltarea unui numar insemnat de servicii turistice conexe, multe dintre ele posibile prin aport local.

Va invitam ca in Anul European al Patrimoniului Cultural sa imbratisam fiecare dintre noi cauza unei constructii valoroase de patrimoniu. Votati manifestul cultural “S.O.S Culele Romaniei”!

Comunicat de presa: Ce legatura are cuartul roz cu arhitectura?

Fiecare participant la conferinta Arhitectul, formator de opinie in societate, eveniment aflat la prima editie (12 iunie 2017), organizat sub egida Conferintelor Eruditio, desfasurat la Arcub Gabroveni, avea sa primeasca in dar un cuart roz. Fascinant si intrigant, totodata, nu credeti? Ce legatura ar putea fi intre cuartul roz si arhitectura? Aceeasi legatura pe care o au cu arhitectura insertiile de aur in lemnul pietrificat acum mai bine de 200 de milioane de ani, ori in felurite si minunat colorate agate, ori in malachit, labradonit sau jasp. Cum sa inviti Jurasicul la tine acasa? Pentru inceput a fost necesar sa fie extrasi de pe cinci continente toti acesti martori magnifici ai sutelor de milioane de ani care au trecut peste Pamant. Cuartul, lemnul pietrificat si multe alte pietre semipretioase au fost apoi genial asamblate in cele mai spectaculoase elemente decorative cu putinta, fiecare dintre ele fiind in sine o opera de arta.

Spectacularul, ineditul si luxul vin la tine acasa invitati de MAER Group, o companie de talie internationala care prelucreaza din anul 1993 toate tipurile de piatra naturala, mamura, granit, travertine, calcare in forme si culori care iti taie respiratia. Bogatia de culori a naturii este genial pusa in valoare cu ajutorul solutiilor aduse de tehnologia performanta moderna, precum taierea prin jet de apa continuu si comanda numerica, ce permite prelucrarea acestor materiale la un nivel de inalta precizie. Geniul ingineresc isi face simtita prezenta si prin utilizarea nanotehnologiei, cu ajutorul careia suprafetele sunt protejate la nivel molecular impotriva petelor de orice fel. Este rolul arhitectilor si constructorilor sa puna in valoare formele create organic la MAER Group, iar noua, iubitorilor de frumos, sa reflectam fascinati la felul firesc in care aceste adevarate opere de arta ne imbogatesc si ne bucura sufletul, chiar la noi acasa. O vizita in showroom-urile MAER Group, aflate in Bucuresti, Tulcea si Simeria, poate naste idei decorative inedite, indraznete si unice, fiind o experienta necesara oricarui arhitect preocupat sa-si completeze cultura ofertei de materiale din Romania sau, de ce nu, a clientilor cu gusturi rafinate ce cauta sa isi exprime astfel originalitatea.

Cum era de asteptat, decorurile executate din pietre semipretioase au propulsat compania in elita mondiala in domeniu. MAERCHARME este brandul sub care aceste produse de lux, ce imbina pasiunea pentru estetica si inalta tehnlogie, ajung la noi in cele mai variate combinatii: lemnul pietrificat cu vechime de 200 de milioane de ani, quartz alb, roz, galben, hematoid, agate rubane, albastre, ametist, jasper, tiger eye gold, blue, iron etc. Materiale semipretioase sunt utilizate in locatii de lux sau in amenajarea piscinelor, saunelor, centrelor SPA, a iahturilor, avioanelor private, in ascensoare, decoratiuni si mobilier.

 

 

 

 

 

Desi aflata intr-un usor declin in ceea ce priveste utilizarea materialelor naturale, industria constructiilor din Romania poate gasi resurse naturale de un rafinament si o calitate remarcabile, chiar aici, in Romania, apeland la soluiile MAER Group. Principalele aplicatii ale pietrelor naturale MAER includ pardoselile interioare, scari, placare pereti, ancadramente, blaturi mobilier, fete seminee, dar si alte obiecte ornamentale.

MAER Group ofera servicii integrate si complete (import, productie si prelucrare, consultanta tehnica, proiectare, montaj), de inalta calitate, avand peste 25 de ani de experienta pe piata romaneasca. Succesul sau si-a gasit recunoasterea internationala, compania obtinand Premiul I in 2016 la Maison & Objet, in Franta, si in 2017 la Equinox Perth, in Australia. In ceea ce priveste protejarea si intretinerea pietrelor naturale, MAER Group si-a completat gama de servicii prin infiintarea UMC Solutions, principalul vehicul prin care pune pe piata solutii pentru toate problemele de mentenanta a acestor materiale.

Pe langa efortul depus pentru a restabili statutul binemeritat al arhitecturii in societate, Conferintele Eruditio si-au facut un deziderat din a incuraja companiile din domeniu sa ofere arhitectilor, designerilor si clientilor romani materiale de cea mai buna calitate, dar si sa reitereze permanent mentinerea standardele inalte, fara compromisuri, in ceea ce priveste calitatea produselor pe care le folosesc in constructii specialistii romani.

Bucuresti, 14 septembrie 2017

Contact Conferinele Eruditio:

Nicoleta Puiu, tel: 0766.917.688, nicoleta@bluemasters.ro; office@bluemasters.ro

Contact MAER Group:

Andrei Hetel, Sales Manager, tel: 0754.054.105, sales.manager@maergroup.ro

Comunicat de presa Conferinta „Arhitectul, formator de opinie in societate”

Prima editie a conferintei “Arhitectul, formator de opinie in societate” a lansat ipoteze inedite care chestioneaza prezentul si viitorul profesiei de arhitect si, de ce nu, conexiunea dintre arhitectura si calitatea vietii oamenilor ori chiar viitorul speciei umane. Arhitectura a fost privita din cele mai neasteptate unghiuri, dialogurile au fost vii, nonsalante, certate cu formalismul, adica exact asa cum le-au promis participantilor organizatorii, Conferintele Eruditio, alaturi de Uniunea Arhitectilor din Romania, Ordinul Arhitectilor, Primaria Municipiului Bucuresti si ARCUB. Evenimentul s-a adresat arhitectilor, urbanistilor, peisagistilor, geografilor, sociologilor, psihologilor, antropologilor, specialistilor de mediu, reprezentantilor mass-media si ai organizatiilor neguvernamentale, autoritatilor si simplilor cetateni.

Numitorul comun al subiectelor discutate si, totodata, vedetele evenimentului, au fost atat nevoile si aspiratiile umane, cat si legatura dintre arhitectura si comunitati, indiferent din care unghi de vedere ar fi fost privite acestea. Un matematician pasionat de biochimie, reputati arhitecti care isi trec in portofoliu proiecte derulate in afara granitelor tarii ori a caror renume au depasit hotarele ei, precum si arhitecti care si-au asumat rolul de formatori de arhitecti, un antropograf, un om de stiinta si inventator, profesor in inginerie si geodinamica, specialisti in comunicare si reprezentanti ai administratiei publice locale s-au adunat ca sa despice firul in patru.

Comunicat de presa: Conferinta „Arhitectul, formator de opinie in societate”

Conferintele Eruditio va invita luni, 12 iunie, la conferinta „Arhitectul, formator de opinie in societate”, organizata in parteneriat cu Uniunea Arhitectilor din Romania, Ordinul Arhitectilor din Romania si ARCUB. Evenimentul va avea loc incepand cu ora 1500, la ARCUB – Hanul Gabroveni, str. Lipscani, nr. 84 – 90.

Va fi un dialog insolit despre arhitectura viitorului si viitorul arhitecturii, intre specialisti si comunitate, la care sunt invitati sa participe arhitecti, urbanisti, peisagisti, geografi, sociologi, psihologi, antropologi, specialisti de mediu, reprezentanti mass-media si ai organizatiilor neguvernamentale, autoritati si cetateni preocupati de cresterea calitatii vietii, imbunatatirea conditiilor de locuit ori de conservarea patrimoniului arhitectural.

Printre invitati se numara Gabriela Firea, Primarul General al Municipiului Bucuresti, arh. Tomnita Florescu, Viceprimarul Municipiului Bucuresti, arh. Ileana Tureanu, Presedinte Uniunii Arhitectilor din Romania, arh. Serban Tiganas, Presedinte Ordinului Arhitectilor din Romania, arh. Dorin Stefan, arh. Romeo Belea, Vlad Oprea, Primarul Orasului Sinaia, Adrian Majuru, Directorul Muzeului Municipiului Bucuresti, Varujan Pambuccian, Teodor Frolu, General Manager DC Communication, arh. Georgeta Gabrea, prof. dr. ing. Florin Munteanu, arh. Dan Manea. Vor fi aduse in discutie subiecte precum impactul pe care il are arhitectura in dezvoltarea durabila a unui oras si in calitatea vietii locuitorilor sai, legatura dintre viziunea existenta in arhitectura si felul in care este de asteptat sa se schimbe nevoile comunitatii careia i se adreseaza, cele mai bune si cele mai putin fericite practici in comunicarea sectoriala etc. Totodata, vor fi prezentate cateva studii de caz prin prisma efectelor inregistrate de proiectele unor arhitecti sau ale unor organizatii – „Sinaia, Orasul Elitelor”, arh. Dan Manea, o carte ambasador, ARCEN, Nod Makerspace etc.

Prima editie a conferintei „Arhitectul, formator de opinie in societate” este totodata prilejul cu care se va lansa platforma online conferinteleeruditio.ro, dedicata celor mai bune practici in arhitectura si design, platforma in care va invitam sa inscrieti proiecte de arhitectura care, incepand cu cea de-a doua editie, vor fi jurizate si premiate pe criterii si de catre un juriu care vor fi anuntate in cadrul evenimentului.

Cei interesati sunt invitati sa isi achizitioneze biletul de intrare pe site-ul www.conferinteleeruditio.ro sau direct la eveniment. Costul unui bilet este de 45 de lei si de 15 lei pentru studenti si pensionari. Pentru reprezentantii mass-media participarea este gratuita.

Mai multe informatii despre agenda evenimentului, temele de discutie si invitatii speciali gasiti pe site-ul www.conferinteleeruditio.ro.

Nota pentru editori:

Pentru mai multe informatii va rugam sa nu ezitati sa ne contactati la oricare dintre coordonatele urmatoare. Persoana de contact: IOANA ALEXANDRU, e-mail: ioana@bluemasters.ro sau office@bluemasters.ro, tel. fix: 021.410.60.88, mobil: 0727/436.609.