Prima ediţie a conferinţei “Arhitectul, formator de opinie în societate” a lansat ipoteze inedite care chestionează prezentul şi viitorul profesiei de arhitect şi, de ce nu, conexiunea dintre arhitectură şi calitatea vieţii oamenilor ori chiar viitorul speciei umane. Arhitectura a fost privită din cele mai neaşteptate unghiuri, dialogurile au fost vii, nonşalante, certate cu formalismul, adică exact aşa cum le-au promis participanţilor organizatorii, Conferinţele Eruditio, alături de Uniunea Arhitecţilor din România, Ordinul Arhitecţilor, Primăria Municipiului Bucureşti şi ARCUB. Evenimentul s-a adresat arhitecţilor, urbaniştilor, peisagiştilor, geografilor, sociologilor, psihologilor, antropologilor, specialiştilor de mediu, reprezentanţilor mass-media şi ai organizaţiilor neguvernamentale, autorităţilor şi simplilor cetăţeni.

Numitorul comun al subiectelor discutate şi, totodată, vedetele evenimentului, au fost atât nevoile şi aspiraţiile umane, cât şi legătura dintre arhitectură şi comunităţi, indiferent din care unghi de vedere ar fi fost privite acestea. Un matematician pasionat de biochimie, reputaţi arhitecţi care îşi trec în portofoliu proiecte derulate în afara graniţelor ţării ori a căror renume au depăşit hotarele ei, precum şi arhitecţi care şi-au asumat rolul de formatori de arhitecţi, un antropograf, un om de ştiinţă şi inventator, profesor în inginerie şi geodinamică, specialişti în comunicare şi reprezentanţi ai administraţiei publice locale s-au adunat ca să despice firul în patru.

Numele lor sunt Varujan Pambuccian, Tomniţa Florescu – Viceprimar al Bucureştiului, Ileana Tureanu – preşedintele Uniunii Arhitecţilor din România, Şerban Ţigănaş – preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, Dorin Ştefan – profesor la Universitatea de Arhitectură “Ion Mincu”, Georgeta Gabrea – arhitect, Adrian Majuru – directorul Muzeului Municipiului Bucureşti, Dan Manea – arhitect şi scriitor, autorul cărţii “Sinaia, Oraşul Elitelor”, Florin Munteanu – preşedintele Centrului pentru Studii Complexe aflat sub egida UNESCO, Florin Cobuz – directorul general al NOD Makerspace şi Mirela Matyas, directorul general al Blue Masters Marketing, organizatorul Conferinţelor Eruditio.

Ce aţi spune dacă aţi afla că arhitectura ne influenţează la nivelul ADN biologic? Studii recente de epigenetică dovedesc o interacţiune între ADN biologic şi ADN cultural, concretizată în metilarea sau acetilarea ADN, adică în activarea respectiv dezactivarea genelor.

“Morala este că mediul în care trăim, adică ceea ce mâncăm ori lucrurile care ţin aparent de viaţa noastră biologică, dar şi mediul cultural în care trăim, ceea ce vedem, ceea ce auzim, felul în care interacţionăm, pot să ducă inclusiv la modificarea ADN! Şi lucrul ăsta s-a constatat pe populaţii care fac parte din acelaşi haplogrup (grup de indivizi cu strămoşi comuni), dar care trăiesc în medii culturale foarte diferite. Arhitectura, artele vizuale, muzica şi literatura joacă un rol esenţial în evoluţionismul cultural şi biologic al unei comunităţi. Aşadar nu vorbim numai despre evoluţionism cultural şi este bine să fim conştienţi de lucrul ăsta”, a spus Varujan Pambuccian.

Prin urmare, locul de exercitare a profesiei de arhitect, spaţiul fizic artificial sau spaţiul virtual, reprezintă un factor esenţial de mediu, care este determinat de ADN cultural, dar care determină la rândul său ADN cultural (prin mutaţii) şi pe cel biologic (prin activarea sau dezactivarea genelor). Se pare că astfel de mutaţii se produc în cicluri de aproximativ 30 de ani, iar asimilarea lor cere timp. Nu este de mirare că proiectele arhitecturale de succes sunt cele care ţin cont de nevoile şi aspiraţiile comunităţilor.

“Elementele oraşului: străzile, clădirile, pieţele sunt şi ele cultură pentru că, dacă iniţial s-au exprimat pe sine, ulterior au ajuns să ne exprime şi pe noi. Suntem formaţi, condiţionaţi de expresia culturală a străzilor şi clădirilor, le-am interiorizat şi am ajuns să ne exprimăm prin ele, să ne reprezinte. Aceste elemente au încetat să fie lucruri şi au devenit semnificanţi ai noştri. Iniţial, au fost expresia celor care le-au creat, dar acum, ne exprimă pe noi. În oraş, chiar şi parcurile şi grădinile încetează să fie natură, devenind şi ele cultură, expresie a atitudinii culturale a oamenilor”, a afirmat Ileana Tureanu, preşedintele Uniunii Arhitecţilor din România (UAR).

Ideea este împărtăşită de Varujan Pambuccian care a observat că aceeaşi casă de arhitectură, acelaşi arhitect, creează proiecte semnificativ diferite, dar perfect adaptate la ADN cultural al comunităţii cărora li se adresează.

În această nouă paradigmă, arhitectul îşi conservă o parte dintre rolurile care l-au consacrat şi primeşte altele noi. “Arhitectul este o instituţie. Este o instituţie care trebuie să înţeleagă toate sensurile construirii mediului artificial, înţelegând şi imitând natura. Dar mai ales dând semnificaţie spaţiului. Arhitecţii trebuie să ţină cont de istoria spaţiului şi să îl califice pentru istoria viitoare. Arhitectura este mult mai mult decât un înveliş, este un spaţiu mental. Arhitectura este o complexitate”, spunea dl. arhitect Dorin Ştefan.

“Arhitecţii au şi un rol de educatori ai societăţii, de persoane care influenţează de fapt clientela publică şi individuală, pentru a o ghida”, potrivit preşedintelui Ordinului Arhitecţilor (OAR), Şerban Ţigănaş.

Viceprimarul Capitalei, arhitectul Tomniţa Florescu, recunoaşte că există disfuncţionalităţi pe care putem spera să le vedem remediate dacă vom şti să educăm tânăra generaţie cu privire la urbanism, arhitectură sau mediu înconjurător şi, totodată, dacă se va comunica mai mult.

“Vreau să invit toate aceste forţe să vină lângă noi, pentru că avem şi spaţii, avem şi posibilităţi, avem şi dorinţă. Cred că tot ceea ce ni se întâmplă acum este o consecinţă a faptului că am fost prea delăsători şi în ceea ce priveşte educaţia, şi în ceea ce priveşte comunicarea.”, spunea Tomniţa Florescu, care mărturisea că vom asista în curând şi la deschiderea unui centru de informare în incinta Bibliotecii Naţionale, unde cetăţenii vor putea vedea proiectele care vizează strada, cartierul sau sectorul în care locuiesc. Procesul de comunicare transparentă cu cetăţenii va începe prin prezentarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbană, în câteva luni.

Un studiu de caz interesant a fost prezentarea unui demers de comunicare nişat, o carte despre istoria şi arhitectura oraşului Sinaia, care s-a transformat într-un adevărat ambasador al oraşului. În primul an de la lansare acest proiect editorial a avut un reach de aproape 2, 5 milioane de ori. Cu alte cuvinte, publicul larg a fost expus mesajelor cărţii de 2,5 milioane de ori. Făcând un exerciţiu de imaginaţie, dacă fiecare arhitect ar comunica cel puţin o dată pe an, publicul larg ar fi expus la informaţii, luări de poziţie sau idei legate de arhitectură de mai mult de 12 miliarde de ori. Este doar un exerciţiu de imaginaţie menit să atragă atenţia asupra faptului că publicul va adera în mod onest la mesajele pe care le va găsi de interes.

“Cred că arhitectul trebuie să coboare printre oameni propunându-le proiecte, chiar dacă se gândeşte că nu are nici 10% şanse să fie realizate. Pentru că dacă va reuşi să convingă oamenii cu proiectele sale, dacă va şti să propună lucruri pe care oamenii să le considere atât de importante încât să devină pentru ei un crez, dacă reuşeşte să îi facă pe membrii comunităţii să ceară ei proiectul, atunci sunt convins că proiectul acela va dura, va schimba în bine comunitatea şi cu siguranţă se va realiza. Pentru că nu se poate ca un demers care atrage un număr foarte mare de oameni să fie ignorat de către aceia care ar trebui să îl finanţeze. Dacă reuşiţi să mobilizaţi numere mari în jurul unor proiecte, veţi reuşi să le faceţi. Şi veţi mai reuşi un lucru pe care poate nu vi l-aţi propus. Să schimbaţi o comunitate, ceea ce este un lucru extraordinar. Şi cred că asta este menirea dumneavoastră, să schimbaţi comunităţile în care trăiţi.”, conchidea Varujan Pambuccian.

Ediţia din acest an a conferinţei s-a bucurat de un sprijin salutar din partea partenerilor săi, care a făcut din acest proiect unul cu o consistenţă pe măsura nevoilor sociale pe care le adreseaza. Mulţumim pe această cale companiilor Qfort, BCR, Bramac Romania, MAER Charme, La Fântâna România, Profructta, 1000 de Chipuri Wine Bar, Delaco!

De asemenea, mulţumim partenerilor media care sprijină acest eveniment, Arhitext, Asociaţia Art Out, Biz, Igloo media, Radio Gold FM Romania, The Art of Living Magazine şi Ziarului Metropolis.

Începând de săptămâna viitoare, website-ul evenimentului va găzdui an de an o sesiune de depunere de proiecte de arhitectură pe care vă invităm să le înscrieţi pentru a primi premii consistente în ediţia din anul următor a conferinţei, în urma unui concurs de selecţie.

Sperăm să fi găsit de interes subiectele discutate şi să vă avem alături de noi şi la următoarele ediţii!

 

Cu stimă,
Echipa Conferinţele Eruditio