Comunicat de presa Conferinta „Arhitectul, formator de opinie in societate”

Comunicat de presa Conferinta „Arhitectul, formator de opinie in societate”

Prima editie a conferintei “Arhitectul, formator de opinie in societate” a lansat ipoteze inedite care chestioneaza prezentul si viitorul profesiei de arhitect si, de ce nu, conexiunea dintre arhitectura si calitatea vietii oamenilor ori chiar viitorul speciei umane. Arhitectura a fost privita din cele mai neasteptate unghiuri, dialogurile au fost vii, nonsalante, certate cu formalismul, adica exact asa cum le-au promis participantilor organizatorii, Conferintele Eruditio, alaturi de Uniunea Arhitectilor din Romania, Ordinul Arhitectilor, Primaria Municipiului Bucuresti si ARCUB. Evenimentul s-a adresat arhitectilor, urbanistilor, peisagistilor, geografilor, sociologilor, psihologilor, antropologilor, specialistilor de mediu, reprezentantilor mass-media si ai organizatiilor neguvernamentale, autoritatilor si simplilor cetateni.

Numitorul comun al subiectelor discutate si, totodata, vedetele evenimentului, au fost atat nevoile si aspiratiile umane, cat si legatura dintre arhitectura si comunitati, indiferent din care unghi de vedere ar fi fost privite acestea. Un matematician pasionat de biochimie, reputati arhitecti care isi trec in portofoliu proiecte derulate in afara granitelor tarii ori a caror renume au depasit hotarele ei, precum si arhitecti care si-au asumat rolul de formatori de arhitecti, un antropograf, un om de stiinta si inventator, profesor in inginerie si geodinamica, specialisti in comunicare si reprezentanti ai administratiei publice locale s-au adunat ca sa despice firul in patru.

Numele lor sunt Varujan Pambuccian, Tomnita Florescu – Viceprimar al Bucurestiului, Ileana Tureanu – presedintele Uniunii Arhitectilor din Romania, Serban Tiganas – presedintele Ordinului Arhitectilor din Romania, Dorin Stefan – profesor la Universitatea de Arhitectura “Ion Mincu”, Georgeta Gabrea – arhitect, Adrian Majuru – directorul Muzeului Municipiului Bucuresti, Dan Manea – arhitect si scriitor, autorul cartii “Sinaia, Orasul Elitelor”, Florin Munteanu – presedintele Centrului pentru Studii Complexe aflat sub egida UNESCO, Florin Cobuz – directorul general al NOD Makerspace si Mirela Matyas, directorul general al Blue Masters Marketing, organizatorul Conferintelor Eruditio.

Ce ati spune daca ati afla ca arhitectura ne influenteaza la nivelul ADN biologic? Studii recente de epigenetica dovedesc o interactiune intre ADN biologic si ADN cultural, concretizata in metilarea sau acetilarea ADN, adica in activarea respectiv dezactivarea genelor.

Morala este ca mediul in care traim, adica ceea ce mancam ori lucrurile care tin aparent de viata noastra biologica, dar si mediul cultural in care traim, ceea ce vedem, ceea ce auzim, felul in care interactionam, pot sa duca inclusiv la modificarea ADN! Si lucrul asta s-a constatat pe populatii care fac parte din acelasi haplogrup (grup de indivizi cu stramosi comuni), dar care traiesc in medii culturale foarte diferite. Arhitectura, artele vizuale, muzica si literatura joaca un rol esential in evolutionismul cultural si biologic al unei comunitati. Asadar nu vorbim numai despre evolutionism cultural si este bine sa fim constienti de lucrul asta”, a spus Varujan Pambuccian.

Prin urmare, locul de exercitare a profesiei de arhitect, spatiul fizic artificial sau spatiul virtual, reprezinta un factor esential de mediu, care este determinat de ADN cultural, dar care determina la randul sau ADN cultural (prin mutatii) si pe cel biologic (prin activarea sau dezactivarea genelor). Se pare ca astfel de mutatii se produc in cicluri de aproximativ 30 de ani, iar asimilarea lor cere timp. Nu este de mirare ca proiectele arhitecturale de succes sunt cele care tin cont de nevoile si aspiratiile comunitatilor.

Elementele orasului: strazile, cladirile, pietele sunt si ele cultura pentru ca, daca initial s-au exprimat pe sine, ulterior au ajuns sa ne exprime si pe noi. Suntem formati, conditionati de expresia culturala a strazilor si cladirilor, le-am interiorizat si am ajuns sa ne exprimam prin ele, sa ne reprezinte. Aceste elemente au incetat sa fie lucruri si au devenit semnificanti ai nostri. Initial, au fost expresia celor care le-au creat, dar acum, ne exprima pe noi. In oras, chiar si parcurile si gradinile inceteaza sa fie natura, devenind si ele cultura, expresie a atitudinii culturale a oamenilor”, a afirmat Ileana Tureanu, presedintele Uniunii Arhitectilor din Romania (UAR).

Ideea este impartasita de Varujan Pambuccian care a observat ca aceeasi casa de arhitectura, acelasi arhitect, creeaza proiecte semnificativ diferite, dar perfect adaptate la ADN cultural al comunitatii carora li se adreseaza.

In aceasta noua paradigma, arhitectul isi conserva o parte dintre rolurile care l-au consacrat si primeste altele noi. “Arhitectul este o institutie. Este o institutie care trebuie sa inteleaga toate sensurile construirii mediului artificial, intelegand si imitand natura. Dar mai ales dand semnificatie spatiului. Arhitectii trebuie sa tina cont de istoria spatiului si sa il califice pentru istoria viitoare. Arhitectura este mult mai mult decat un invelis, este un spatiu mental. Arhitectura este o complexitate”, spunea dl. arhitect Dorin Stefan.

Arhitectii au si un rol de educatori ai societatii, de persoane care influenteaza de fapt clientela publica si individuala, pentru a o ghida”, potrivit presedintelui Ordinului Arhitectilor (OAR), Serban Tiganas.

Viceprimarul Capitalei, arhitectul Tomnita Florescu, recunoaste ca exista disfunctionalitati pe care putem spera sa le vedem remediate daca vom sti sa educam tanara generatie cu privire la urbanism, arhitectura sau mediu inconjurator si, totodata, daca se va comunica mai mult.

Vreau sa invit toate aceste forte sa vina langa noi, pentru ca avem si spatii, avem si posibilitati, avem si dorinta. Cred ca tot ceea ce ni se intampla acum este o consecinta a faptului ca am fost prea delasatori si in ceea ce priveste educatia, si in ceea ce priveste comunicarea.”, spunea Tomnita Florescu, care marturisea ca vom asista in curand si la deschiderea unui centru de informare in incinta Bibliotecii Nationale, unde cetatenii vor putea vedea proiectele care vizeaza strada, cartierul sau sectorul in care locuiesc. Procesul de comunicare transparenta cu cetatenii va incepe prin prezentarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbana, in cateva luni.

Un studiu de caz interesant a fost prezentarea unui demers de comunicare nisat, o carte despre istoria si arhitectura orasului Sinaia, care s-a transformat intr-un adevarat ambasador al orasului. In primul an de la lansare acest proiect editorial a avut un reach de aproape 2, 5 milioane de ori. Cu alte cuvinte, publicul larg a fost expus mesajelor cartii de 2,5 milioane de ori. Facand un exercitiu de imaginatie, daca fiecare arhitect ar comunica cel putin o data pe an, publicul larg ar fi expus la informatii, luari de pozitie sau idei legate de arhitectura de mai mult de 12 miliarde de ori. Este doar un exercitiu de imaginatie menit sa atraga atentia asupra faptului ca publicul va adera in mod onest la mesajele pe care le va gasi de interes.

Cred ca arhitectul trebuie sa coboare printre oameni propunandu-le proiecte, chiar daca se gandeste ca nu are nici 10% sanse sa fie realizate. Pentru ca daca va reusi sa convinga oamenii cu proiectele sale, daca va sti sa propuna lucruri pe care oamenii sa le considere atat de importante incat sa devina pentru ei un crez, daca reuseste sa ii faca pe membrii comunitatii sa ceara ei proiectul, atunci sunt convins ca proiectul acela va dura, va schimba in bine comunitatea si cu siguranta se va realiza. Pentru ca nu se poate ca un demers care atrage un numar foarte mare de oameni sa fie ignorat de catre aceia care ar trebui sa il finanteze. Daca reusiti sa mobilizati numere mari in jurul unor proiecte, veti reusi sa le faceti. Si veti mai reusi un lucru pe care poate nu vi l-ati propus. Sa schimbati o comunitate, ceea ce este un lucru extraordinar. Si cred ca asta este menirea dumneavoastra, sa schimbati comunitatile in care traiti.”, conchidea Varujan Pambuccian.

Editia din acest an a conferintei s-a bucurat de un sprijin salutar din partea partenerilor sai, care a facut din acest proiect unul cu o consistenta pe masura nevoilor sociale pe care le adreseaza. Multumim pe aceasta cale companiilor Qfort, BCR, Bramac Romania, MAER Charme, La Fantana Romania, Profructta, 1000 de Chipuri Wine Bar, Delaco!

De asemenea, multumim partenerilor media care sprijina acest eveniment, Arhitext, Asociatia Art Out, Biz, Igloo media, Radio Gold FM Romania, The Art of Living Magazine si Ziarului Metropolis.

Incepand de saptamana viitoare, website-ul evenimentului va gazdui an de an o sesiune de depunere de proiecte de arhitectura pe care va invitam sa le inscrieti pentru a primi premii consistente in editia din anul urmator a conferintei, in urma unui concurs de selectie.

Speram sa fi gasit de interes subiectele discutate si sa va avem alaturi de noi si la urmatoarele editii!

 

Cu stima,
Echipa Conferintele Eruditio

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi divulgata. Toate campurile sunt obligatorii. * este un camp obligatoriu.