Rolul de formator de opinie al arhitectului in societate

La granita dintre arta si inginerie de inalta clasa, arhitectura este, poate, cea mai evidenta victorie a constiintei umane asupra complexitatii naturii in societatea moderna, din ce in ce mai urbanizata.

De ce a dezvoltat omul aceasta stiinta a arhitecturii rafinand-o sub lupa timpului cu puterea de cizelare pe care o da un cultivat simt al frumosului? Din necesitate? Pentru a raspunde unor nevoi aflate in continua schimbare? Pentru a creste gradul de confort? Pentru a contribui la cresterea calitatii vietii? Pentru a construi spatii aflate in armonie cu mediul? Raspunsul ar putea sa vina din rememorarea felului in care ne simtim atunci cand trecem pe langa spatii industriale dezafectate, pe langa cladiri in paragina sau constructii noi care sunt mai degraba opera unor constrangeri ingineresti si viziuni neinspirate ale proprietarilor, decat actul de creatie a unui arhitect. Din retrairea sentimentului amar al esecului unei constructii care, desi la fel de complexa precum una reusita, nu ofera nicio satisfactie estetica ci, dimpotriva, un sentiment de dezolare. O dezolare nascuta din dovada palpabila a faptului ca omul a pierdut lupta cu mediul, in incercarea de a-l stapani, lasandu-se dominat de acesta.

Trasformarile urbane din ce in ce mai accentuate din Romania tind parca, mai mult ca oricand, sa prefaca orasele in centre de decadere estetica si functionala, aglomerari in care oamenii convietuiesc doar pentru ca asta le ofera o serie de avantaje. Insa printr-o vointa constienta care are in miezul ei arhitectii, orasele tarii pot deveni expresia unei viziuni mai inalte, capabile sa determine cresterea calitatii vietii si nivelului de fericire a locuitorilor acestora.

Comunismul in Romania a fracturat nu numai istoria, dar si destinul arhitecturii, obligand reprezentantii acestei nobile profesii-arta, sa isi subsumeze activitatea unor constrangeri de sorginte proletara in sensul negativ al termenului. Actualmente, in conditiile racordarii societatii noastre la valorile lumii occidentale care nu a suferit aceste traume, se dovedeste ca arhiectului roman ii revine nu numai un rol vital in exercitarea profesiei la cele mai inalte standarde care ne apropie de lumea civilizata, dar, mai mult decat oricand si decat oriunde, unul de misionar civilizator pe umerii caruia cade educatia si informarea adecvata, in cele mai diverse straturi ale societatii.

Prima nevoie majora este implicarea arhitectilor romani in reglementarile tehnice si a informarii populatiei cu privire la calitatea mediului construit. In egala masura, reprezentantii profesiei de arhitect au menirea de a convinge si de a gasi cele mai bune modele de conlucrare cu administratiile locale si cea centrala, diminuand discrepanta dintre oferta pe care o au arhitectii si puterea de decizie institutionala.

Demersul de comunicare pe care vi-l aducem in atentie vine sa chestioneze argumentat tocmai actul de comunicare in domeniul arhitecturii, act pe care il consideram a fi de prima importanta in obtinerea schimbarilor de mentalitate si realitate dorite atat de catre arhitecti, confruntati cu numeroase constrangeri in exercitarea profesiei, dar si al cetatenilor care doresc o schimbare profunda a domeniului imobiliar si a situatiei arhitecturale actuale.

Conferintelor Eruditio – „Arhitectul, formator de opinie in societate” ne dorim sa devina eveniment anual de referinta pentru arhitecti, autoritati si opinia publica in general, prin intermediul caruia militam deschis pentru cunoasterea si adoptarea celor mai bune solutii enuntate de catre cele doua organizatii profesionale si patronale ale domeniului.

Totodata, demersul nostru aflat la prima editie, isi propune in egala masura sa puna pe agenda publica arhitectura ca prioritate de dezvoltare sustenabila a localitatilor, dar si perceperea celor care o deservesc ca o adevarata elita nationala de care depinde restaurarea rolului si importantei acestui domeniu in societatea romaneasca.

Pentru toate acestea ne adresam dumneavoastra, cu invitatia de a fi partener in cadrul acestui demers de comunicare pe care, speram noi, il veti considera salutar!