A doua editie a conferintei dedicate arhitecturii isi propune sa aduca in atentia arhitectilor, dar si a opiniei publice, mass-media si autoritatilor, diferentele dintre perceptie si realitate in ceea ce priveste rolul si impactul arhitecturii in plan psiho-social si economic.

Pe principiul „nu poti pretui daca nu cunosti”, se dovedeste ca nu constientizam pe deplin acest rol, nici in viata noastra sociala – din punctul de vedere al confortului personal, al armoniei estetice pe care aceasta componenta a industriei creative o aduce unei localitati – nici pe plan economic – prin cresterea valorii cladirilor si a vecinatatilor, atragerea unor venituri suplimentare din turism, serviciii conexe etc. Serviciile de arhitectura pot fi mai bine intelese si apreciate daca sunt privite in relatie cu valoarea pe care o creeaza, atat in mod direct, in contributia avuta la cresterea valorii cladirii proiectate, cat si indirect, in valoarea pe care o aduc comunitatii.

Valoarea fiecarui proiect depinde foarte mult de valoarea specialistului care il elaboreaza, de pregatirea sa profesionala, de cultura, educatia sau de moralitatea acestuia, de talentul sau – de la care provine initiativa si modul in care arhitectul pune in opera lucrarea, atribute care se vor putea regasi atat in pretul proiectarii, cat si in cel al edificiului concret, in costurile de exploatare si functionalitatea cladirii. In mod paradoxal, valoarea unui proiect de arhitectura va fi cu atat mai mare cu cat va conduce la un pret de realizare a cladirii cat mai scazut posibil, fara a face insa compromisuri in materie de calitate si de cost total de detinere (TCO=total cost of ownership) pe toata durata existentei imobilului.

Arhitectura sintetizeaza astfel atat parametrii obiectivi, cat si pe cei subiectivi, proprii fiecarui beneficiar in parte, incat marketarea serviciilor unui ahitect depinde inclusiv de valoarea perceputa subiectiv. Cu alte cuvinte, stiinta de a pune pe piata un produs sau un serviciu poate ridica sau cobori nivelul de apreciere al serviciilor oferite de arhitect.

Serviciile de arhitectura se vand si se cumpara pentru utilitatea, rezistenta si estetica inglobate conceptual in fiecare proiect in parte si care se regasesc in obiectele ce se edifica potrivit acestora. Investitia in astfel de servicii este una importanta, ca orice investie intr-o opera creativa, fiind la fel de rentabila. Daca multi colectionari de arta sunt interesati de achizitionarea operelor pe care le vad ca pe niste investitii, cladirile, chiar si cele cu o arhitectura valoroasa, se cumpara rareori pentru valoarea lor artistica si mai des pentru utilitatea lor in locul in care au fost amplasate, ele nefiind deplasabile pentru a face parte din colectii. Arhitectura de calitate trebuie sa pastreze caracteristicile artei autentice: originalitate, durabilitate si moralitate. Mai mult decat atat, mesajele arhitecturale constituie “documente” pentru generatiile viitoare cu privire la modul de viata actual si la nivelul de cultura, potenta materiala, diferente etnice, statut social etc. Mesajele operelor de arta sunt mai convingatoare pentru istorie decat inscrisurile din arhive sau atributele functionalitatii ca atare, indiferent despre ce forma de arta este vorba.

Fondul arhitectural al unei tari reprezinta o bogatie a acelei natiuni, arhitectura fiind considerata parte a patrimoniului cultural al unui popor. Avem nevoie si este de datoria noastra sa constientizam valoarea pe care o are arhitectura de calitate, sa protejam si sa conservam casele de autor si monumentele de arhitectura si sa intelegem valoarea constructiilor de calitate noi, atat pentru proprietarii acestora cat si pentru comunitatile locale si, nu mai putin, pentru avutia nationala.

In existenta constructiilor, a cladirilor in mod special, se constata dupa un anumit timp o uzura fizica sau una morala. Astfel incat in conservarea patrimoniului apare de multe ori problema uzurii, fizice sau morale, ce poate fi deseori depasita printr-o reconversie functionala inspirata. Dar cat de bine se intampla in realitate acest lucru si mai ales pe ce criterii este evaluat fiecare demers in parte, sunt intrebari de prim rang la care merita sa dam raspuns in cadrul conferintei.

Atat cat este posibil in cadrul unei conferinte dedicate arhitecturii, ea insasi un act de cultura ce suporta multe interpretari subiective, vom incerca sa documentam la nivelul stiintific pe care il confera regulile (datele obiective culese prin studii si metode validate de catre corpul expertilor evaluatori) comparatiile dintre valoarea economica a cladirilor ce incumba o valoare creativa arhitecturala mai importanta fata de valoarea investiilor imobiliare in care accentul este pus mai mult pe functionalitate si mai putin pe creativitate si estetica.

Prin insasi natura ei netransportabila, arhitectura de calitate reprezinta unul dintre accentele culturale locale ce atrag turisti, putand genera prosperitate in societate prin dezvoltarea unor intregi ramuri economice, incepand cu cea a serviciilor, transporturilor, alte investitii imobiliare etc.

In domeniul arhitecturii, piata serviciilor de profil poate oferi concepte de arhitectura si avantaje (de functionalitate, de economie, estetice, de rentabilitate a resurselor umane etc.) in schimbul atragerii comenzilor si a investitorilor. Proiectele, insa, trebuie sa raspunda si cerintelor utilizatorilor pentru ca investitorii sa fie satisfacuti prin aderarea utilizatorilor finali la oferta imobiliara construita dupa proiectele arhitectilor sau, daca sunt beneficiari directi, chiar necesitatilor acestora. Si aici se naste cea mai importanta dilema la care trebuie sa raspunda si careia trebuie sa ii faca fata arhitectura in epoca moderna: cum este inclinata balanta intre interesul particular al beneficiarului versus interesul general, social si economic, pe care respectivul proiect si edificiu arhitectural in sine il incumba.

Pentru a putea formula raspunsuri pertinente la intrebarea privind impactul pe care domeniul arhitecturii il are in viata noastra si in economia nationala, va invitam sa va alaturati actualei editii a conferintei Eruditio pentru a stabili impreuna care este valoarea arhitecturii si ce rol joaca ea in arhitectura valorii.

Echipa Eruditio

Rolul de formator de opinie al arhitectului in societate

La granita dintre arta si inginerie de inalta clasa, arhitectura este, poate, cea mai evidenta victorie a constiintei umane asupra complexitatii naturii in societatea moderna, din ce in ce mai urbanizata.

De ce a dezvoltat omul aceasta stiinta a arhitecturii rafinand-o sub lupa timpului cu puterea de cizelare pe care o da un cultivat simt al frumosului? Din necesitate? Pentru a raspunde unor nevoi aflate in continua schimbare? Pentru a creste gradul de confort? Pentru a contribui la cresterea calitatii vietii? Pentru a construi spatii aflate in armonie cu mediul? Raspunsul ar putea sa vina din rememorarea felului in care ne simtim atunci cand trecem pe langa spatii industriale dezafectate, pe langa cladiri in paragina sau constructii noi care sunt mai degraba opera unor constrangeri ingineresti si viziuni neinspirate ale proprietarilor, decat actul de creatie a unui arhitect. Din retrairea sentimentului amar al esecului unei constructii care, desi la fel de complexa precum una reusita, nu ofera nicio satisfactie estetica ci, dimpotriva, un sentiment de dezolare. O dezolare nascuta din dovada palpabila a faptului ca omul a pierdut lupta cu mediul, in incercarea de a-l stapani, lasandu-se dominat de acesta.

Trasformarile urbane din ce in ce mai accentuate din Romania tind parca, mai mult ca oricand, sa prefaca orasele in centre de decadere estetica si functionala, aglomerari in care oamenii convietuiesc doar pentru ca asta le ofera o serie de avantaje. Insa printr-o vointa constienta care are in miezul ei arhitectii, orasele tarii pot deveni expresia unei viziuni mai inalte, capabile sa determine cresterea calitatii vietii si nivelului de fericire a locuitorilor acestora.

Comunismul in Romania a fracturat nu numai istoria, dar si destinul arhitecturii, obligand reprezentantii acestei nobile profesii-arta, sa isi subsumeze activitatea unor constrangeri de sorginte proletara in sensul negativ al termenului. Actualmente, in conditiile racordarii societatii noastre la valorile lumii occidentale care nu a suferit aceste traume, se dovedeste ca arhiectului roman ii revine nu numai un rol vital in exercitarea profesiei la cele mai inalte standarde care ne apropie de lumea civilizata, dar, mai mult decat oricand si decat oriunde, unul de misionar civilizator pe umerii caruia cade educatia si informarea adecvata, in cele mai diverse straturi ale societatii.

Prima nevoie majora este implicarea arhitectilor romani in reglementarile tehnice si a informarii populatiei cu privire la calitatea mediului construit. In egala masura, reprezentantii profesiei de arhitect au menirea de a convinge si de a gasi cele mai bune modele de conlucrare cu administratiile locale si cea centrala, diminuand discrepanta dintre oferta pe care o au arhitectii si puterea de decizie institutionala.

Demersul de comunicare pe care vi-l aducem in atentie vine sa chestioneze argumentat tocmai actul de comunicare in domeniul arhitecturii, act pe care il consideram a fi de prima importanta in obtinerea schimbarilor de mentalitate si realitate dorite atat de catre arhitecti, confruntati cu numeroase constrangeri in exercitarea profesiei, dar si al cetatenilor care doresc o schimbare profunda a domeniului imobiliar si a situatiei arhitecturale actuale.

Conferintelor Eruditio – „Arhitectul, formator de opinie in societate” ne dorim sa devina eveniment anual de referinta pentru arhitecti, autoritati si opinia publica in general, prin intermediul caruia militam deschis pentru cunoasterea si adoptarea celor mai bune solutii enuntate de catre cele doua organizatii profesionale si patronale ale domeniului.

Totodata, demersul nostru aflat la prima editie, isi propune in egala masura sa puna pe agenda publica arhitectura ca prioritate de dezvoltare sustenabila a localitatilor, dar si perceperea celor care o deservesc ca o adevarata elita nationala de care depinde restaurarea rolului si importantei acestui domeniu in societatea romaneasca.

Pentru toate acestea ne adresam dumneavoastra, cu invitatia de a fi partener in cadrul acestui demers de comunicare pe care, speram noi, il veti considera salutar!