Cu un anumit tip de arhitectura suntem datori cu totii. Arhitectura interioara, formata din credintele, principiile si valorile care ne definesc, arhitectura viitorului nostru, arhitectura relatiilor sau, mai aproape de termenul consacrat, arhitectura casei in care dorim sa locuim. La ce bun sa vorbim despre arhitectura daca nu avem intentia sa cladim o casa in viitorul apropiat? Daca nu sta in puterea noastra sa refacem peisajul urban in care traim? Poate pentru ca sanatatea noastra ca oameni si ca natiune este influentata mai mult decat am putea crede de serviciile de arhitectura. Sau pentru ca insasi puterea de cumparare, un alt criteriu important al calitatii vietii noastre, alaturi de locuire, poate fi influentata de calitatea arhitecturii si de sanatatea tesutului urban in care traim. Un exemplu extrem il reprezinta Londra, un oras care este vizitat anual de un numar aproape dublu de turisti fata de populatia Romaniei(!). Din aceasta perspectiva poate nu este de mirare ca doar veniturile din turism ale acestui oras echivalau cu 10% din intregul produs intern brut al Romaniei in anul 2015. Iar in Londra, principala atractie turistica o reprezinta arhitectura, pusa in valoare, e adevarat, de o infrastructura turistica extrem de judicios gandita si magistral de bine implementata si de o politica draconica de conservare a parcurilor si cladirilor. De veniturile mai mari din turism s-ar putea bucura hotelurile romanesti, restaurantele, cluburile de noapte, muzeele, artizanii, fabricantii de cadouri de tot felul, producatorii din industria alimentara samd. Am avea de castigat, mai mult si mai bine, cu totii.
Valoarea pe care o acordam arhitecturii in modul in care percepem in general valoarea, fiecare dintre noi, a fost subiectul principal al celei de-a doua editii a Conferintelor Eruditio dedicate arhitecturii. Arhitecti, urbanisti, evaluatori, oameni de cultura, cadre didactice, reprezentantii unor ONG, studenti, jurnalisti, oameni de comunicare si publicitate, reprezentanti ai Primariei Capitalei si un public care a depasit deja 2000 de persoane, au fost interesati sa afle de ce si cum ne influenteaza arhitectura pe fiecare dintre noi. Inregistrarile discutiilor conferintei se gasesc pe pagina de facebook www.facebook.com/conferinteleeruditio/. Cei interesati pot urmari astfel, oricand, dialogul care s-a purtat intre cei prezenti. De asemenea, la acest link https://www.youtube.com/watch?v=baXKky181dg&t=1s poate fi vizionat un clip de prezentare a ediiei de anul acesta.
Cu aceasta ocazie, viceprimarul municipiului Bucuresti, doamna arhitect Tomnita Florescu, a prezentat in premiera, cel mai mare proiect de arhitectura urbana dezvoltat de o administratie locala dupa anul 1989.
“Imi face mare placere sa prezint in premiera un proiect generos, un proiect foarte amplu. Este vorba despre un areal cu mari semnificatii istorice si cu o bogatie dendrologica deosebita. E un proiect care demareaza si speram ca in cativa ani, poate zece, sa fie totul gata. Incercam sa cuprindem intr-un traseu muzeistic toate aceste puncte de interes (n.n. 11 obiective adiacente) din jurul Parcului Carol cu intentia ca Parcul Carol sa devina un pol cultural. Este in lucru un PUZ cu un studiu istoric foarte serios. Inclusiv un studiu din punct de vedere dendrologic. In jurul parcului exista niste cladiri de patrimoniu care ar trebui recuperate si redate circuitului cultural. Reconversia cladirilor industriale este de obicei sarcina municipalitatilor”, apreciaza Tomnita Florescu.
Fantana cu zodiac, Muzeul Dimitrie Leonida, Uzina Electrica Filaret, Castelul Vlad Tepes, mausoleul, ansamblul Observatorului Institutului Astronomic, Arenele Romane, Halele Carol – Uzinele Wolf, Biserica Cutitul de Argint, insula, Gara Filaret, dar si monumente care au existat sau mai exista si astazi pe teritoriul parcului vor face parte din acest proiect cultural gigantic, cu implicatii semnificative in cresterea calitatii vietii bucurestenilor, dar si cu functie de catalizator al interesului turistilor atrasi de Capitala.
Marile proiecte ale municipalitatilor si finantarile europene ar reprezenta o gura de oxigen binevenita pentru o piata aflata cu mult in urma pietelor de servicii de arhitectura din statele europene. Piata romaneasca a serviciilor de gen se bazeaza in majoritate, cel putin ca numar de proiecte, pe proiecte de arhitectura mici, individuale. Un studiu integrat al Comisiei Europene, realizat in anul 2008, arata ca cele aproximativ 2000 de firme care ofereau servicii de proiectare in arhitectura realizau 378,4 milioane de euro. Prin comparatie, cele peste 31.000 de companii din Germania, realizau in plina criza economica 7,3 miliarde de euro, iar in Marea Britanie cele aproape 9.500 de firme de arhitectura realizau lucrari de 7 miliarde de euro, potrivit datelor puse la dispozitie de Institutul National pentru Cercetare si Formare Culturala (INCFC). Privita in evolutie, piata serviciilor de arhitectura este una puternic faramitata. Un studiu al INCFC arata ca intre 2011 si 2015 – ultimul an pentru care exista date agregate incluse in studiu, numarul birourilor individuale de arhitectura si al companiilor de profil s-a dublat, ajungand la 4.127 de firme, insa atat cifra de afaceri cumulata – aproximativ 225 milioane euro, cat si profitul – aproximativ 35 milioane de euro sunt in scadere fata de 2008. In perioada 2011-2015 productivitatea a crescut de la 23 de mii de euro la 26 de mii de euro pe angajat, in conditiile in care numarul arhitectilor activi s-a diminuat cu aproape 10%, pana la un total de 7.922 de specialisti in 2015.
“Dincolo de datele statistice, arhitectura, din punct de vedere antropologic, sociologic, inseamna mult mai mult. Inseamna idei sociale, inseamna simboluri culturale, inseamna de asemenea reactii emotionale. Cladirile sunt o expresie a memoriei colective si a comunitatii, evidentiaza principalele curente ideologice, dau un semn despre nivelul tehnologic al unei societati, dar si despre gradul de dezvoltare economica. Sociologi si antropologi de marca afirma ca arhitectura este o forma de distinctie sociala sau o forma de exprimare a prestigiului”, a precizat conf. dr. Anda Becut Marinescu, director al directiei de cercetare a INCFC.
Arhitectura si-a gasit deja locul in cadrul sectoarelor culturale si creative (SCC). La nivelul Uniunii Europene ea este considerata ca fiind unul dintre cele opt sectoare “ale caror activitati sunt bazate pe valori culturale si/sau expresii artistice” alaturi de patrimoniul cultural, arhive, biblioteci, carti si presa, arte vizuale, artele spectacolului, audiovizual si multimedia. Decizia specialistilor Eurostat care au creat metodologia dupa care s-a hotarat apartenenta sau nu la SCC a unuia sau altuia dintre domeniile analizate s-a bazat pe functiile pe care le are arhitectura, care sunt deopotriva practice, estetice, etice, dar si sociale si economice. Locuim in casele proiectate de arhitecti, ne tratam in spitalele proiectate de acestia, invatam in scolile gandite de arhitecti, producem bunuri si oferim servicii din cladiri industriale sau birouri care au fost la un moment dat idei pe o planseta de arhitect. Insa dincolo de intrebuintarea directa, cladirile pot fi privite ca o investitie sau ca un bun tranzactionabil. Mai mult, cladirile cu semnificatie istorica, cladirile monument de arhitectura, opere ale unor arhitecti celebri, imprumuta valente de patrimoniu national cultural si pot atrage prin valoarea lor venituri suplimentare semnificative din turism, cu un impact care se propaga in toate celelalte segmente economice. Ele capata de asemenea valente de zestre nationala, de legatura cu radacinile noastre ca neam, facand totodata parte din mostenirea pe care o lasam generatiilor viitoare. Nu este de mirare ca atunci cand incercam sa evaluam valoarea unei cladiri perspectivele sunt multiple. Suntem interesati de valoarea sentimentala, de cea estetica, de valoarea practica, functionala, de valoarea arhitecturala, de valoarea pe care o are pentru comunitate sau pentru societate ori pur si simplu de valoarea financiara a cladirii privite ca un bun tranzactionabil.
“Ce este evaluarea? O anticipare a valorii. Cum se face evaluarea? Exista trei abordari principale in evaluare: prin piata – prin comparatie cu preturile tranzactiilor cu bunuri similare, prin venit -analizand masura in care bunul respectiv poate aduce beneficii viitoare la randamentele investitionale scontate – si abordarea prin cost – care demonstreaza motivele pentru care merita cumparata o proprietate in loc sa fie construita una noua, similara”, precizeaza Sorin Petre, prim-vicepresendinte al Asociatiei Nationale a Evaluatorilor Autorizati din Romania (ANEVAR).
Valoarea muncii unui arhitect se limiteaza la valoarea obiectului realizat? O teorie de ordin recent, care vorbeste despre sanatatea sau patologia tesutului urban pune totul intr-un context mult mai larg, care explica stresul si disconfortul sau, dimpotriva, starea de bine si sentimentul de satisfactie, pe care le manifesta oamenii care traiesc in aglomerarile urbane. “S-a vorbit despre importanta arhitecturii ca obiect. Important insa e contextul arhitectural. De ce? Pentru ca puterea, valoarea, poate chiar si din punct de vedere al evaluarii, este inzecit formata prin anumite elemente care aduc plusvaloare in ceea ce inseamna sanatate urbana sau patologie urbana. Practic este vorba despre peisaj, care imprima foarte multa valoare arhitecturii si care se bazeaza pe Gennius loci (n.n. memoria locului), arhetip, icon si pe o valoare care este determinanta pentru ceea ce inseamna trecut pentru viitor”, afirma dr. arh. Cerasella Craciun, conferentiar in cadrul Facultatii de Arhitectura si Urbanism din Bucuresti.
Arhitectura este privita in sens mai larg, ca stiinta a organizarii spatiului. Gradul in care arhitectura si peisajul stimuleaza evolutia localitatilor in acord cu potentialul lor si cu dorinta locuitorilor acestora intervine in starea de sanatate si in calitatea vietii locuitorilor, dar actioneaza si ca o frana sau un stimulator al activitatii economice al comunitatii deservite. Peisajul trebuie sa fie in armonie cu interesul general cultural, ecologic, de mediu si social, trebuie sa constituie o resursa favorabila activitatii economice, contribuind la bunastarea umana si la construirea identitatii locale, nationale si europene. Peisajul joaca rolul unei scene comunitare, care permite relationarea dintre oameni, experiente senzoriale, spatiu de testare a noilor idei si tehnologii.
In functie de calitatea ei, arhitectura poate ridica probleme sau gasi solutii la schimbarile majore prin care trece omenirea. Felul in care este privita aceasta profesie de catre arhitectii insisi este in continua evolutie.
“Se vorbeste despre valoare, care este o chestiune de perceptie. Ceea ce v-as propune sa retinem este ca tendinta evidenta, discutata, propusa, este de a trece de la elementele masurabile, doar, de la elementele discutabile, doar, la intelegerea in complexitate a interactiunii dintre ele. De a trece de la obiectiv la complex, de la criterii distincte la holistica, de la performanta la valoare adaugata. Cand vine vorba despre conservare si protectie, se pune problema trecerii de la protectie la stimulare si de la conservare la valorificare”, a conchis Serban Tiganas, presedintele Ordinului Arhtectilor din Romania.
Insasi profesia de arhitect este supusa provocarii de a se reinnoi.
“Am inceput o discutie legata de un nou rol al arhitectului. Acest lucru il discutam in cadrul unui proiect editorial care isi propune sa proiecteze noul profil al arhitectului. Si pentru a face acest lucru, printr-o serie de conferinte care au demarat anul trecut in Bucuresti, dar care au continuat in mai multe state europene, au fost intervievati peste 100 dintre cei mai cunoscuti arhitecti. Putem sa punem toate aceste lucruri intre copertile unei carti si sa invatam unii de la altii”, a adaugat Serban Tiganas.
Dincolo de valoarea directa a constructiilor – functionala, estetica, financiara – arhitectura de calitate si urbanismul au implicatii multiple in calitea vietii oamenilor, plecand de la starea de sanatate a populatiei si cresterea veniturilor intr-o serie intreaga de industrii ale economiei nationale, in asigurarea unui cadru propice dezvoltarii comunitatilor, pana la conservarea identitatii neamului prin transmiterea unor valori catre generatiile viitoare. Opinia publica poate si trebuie sa isi exercite rolul sau in ajustarea cadrului legislativ al acestui domeniu, alaturi de arhitecti. Este rolul arhitectilor sa transmita dincolo de granitele profesiei lor care sunt neajunsurile legislative ale caror efecte se vad cu ochiul liber mergand pe strazile oraselor noastre.
“De obicei, situatia existenta la nivel institutional este un reflex al cunoasterii, intelegerii si valorizarii in plan mediu in societate. Toate aceste lucruri sunt reflexul a cat cunoastem si intelegem noi despre arhitectura, in cazul de fata. Schimbarile pe care ni le dorim nu se pot realiza in absenta informatiilor oferite publicului larg”, afirma Mirela Matyas, director general al Blue Masters Marketing, organizatorul Conferintelor Eruditio.
Arhitectura merita asadar atentia si grija noastra a tuturor. Din acest motiv, cu ocazia acestei conferinte a fost lansat concursul “Premiile Eruditio pentru comunicare in arhitectura”, sub patronajul Ordinului Arhitectilor din Romania (OAR), a Uniunii Arhitectilor din Romania (UAR), cu sustinerea companiei QFort. Concursul se adreseaza jurnalistilor si profesionistilor in arhitectura care comunica public prin intermediul unor canale media, dar si freelencerilor si pasionatilor domeniului. Castigatorii celor doua categorii supuse jurizarii, “presa” scrisa respectiv „presa” audio-video, isi pot atribui marele premiu, in valoare de 2000 de euro, si o mentiune, in valoare de 500 de euro, pentru fiecare categorie.
Juriul va fi format din personalitatile si specialistii invitati sa vorbeasca audientei la aceasta editie, din reprezentanti ai organizatiilor partenere si ai sponsorilor. 40% in scorul final se va obtine ca urmare a votul publicului.
Regulamentul de concurs si formularul de inscriere se vor gasi pe site-ul www.conferinteleeruditio.ro. Materialele inscrise in concurs vor fi publicate pe site-ul www.conferinteleeruditio.ro si putea fi votate de catre public. Anuntarea castigatorilor se va realiza in cadrul urmatoarei editii a conferintei, in luna iunie a anului urmator.
Partenerii evenimentului sunt brandurile QFort, Illy, 1000 de chipuri, Carturesti, Delaco, SanaGot, iar partenerii institutionali sunt Ordinul Arhitectilor din Romania (OAR), Uniunea Arhitectilor din Romania (UAR), Asociatia Nationala a Evaluatorilor Autorizati din Romania (ANEVAR), Institutul National pentru Cercetare si Formare Culturala (INCFC), Primaria Capitalei si ARCUB.
Pentru mai multe detalii va rugam sa nu ezitati sa va adresati colegei noastre Nicoleta Puiu, la oricare dintre coordonatele urmatoare: telefon:0766.917.688, e-mail: nicoleta@bluemasters.ro.
O zi buna!
Echipa Conferintele Eruditio
